Nici nu s-au încheiat ecourile scandalului Mercosur și Ursula încheie pe persoană fizica acord de liber schimb cu India.
Cum mai pot fi atît de nebuni birocrații de la Briuxăl, să vorbească despre Green Deal, după acordurile comerciale cu Ucraina, țările Mercosur și India?
Și cum mai pot fi atît de mulți nebuni care să se uite în gura lor?
Și mai e un lucru ce nu se leagă: La fațadă, Uniunea Europeană e dușman de moarte cu Rusia, dar încheie în același timp acorduri de liber schimb cu Brazilia și India, adică B și I din BRICS.
Asta fără a mai pomeni faptul că agricultura din Brazilia și Argentina (Mercosur) nu este de fapt a brazilienilor și argentinienilor, ci locul de joacă al marilor corporații americane – Monsanto, americani cu care Uniunea Europeană chipurile e în conflict.
De fapt, așa-zisele contre politice sînt perdele de fum pentru ochii proștilor.
Cînd e vorba de interesele giganților corporate, în dauna cetățenilor și a micilor producători locali, toți politicienii zîmbesc, își dau mîna și sînt fericiți, pentru că giganții corporate conduc cu adevărat lumea.
Acordul comercial UE-India va produce efecte cel puțin la fel de dezastruoase pentru România ca și cel cu țările Mercosur. Din nou, România și românii nu au avut nimic de zis, nu s-a deranjat nimeni să îi întrebe dacă sînt de acord.
Un suveranism real ar presupune tocmai lupta împotriva acestor giganți corporate și a păpușilor politice inepte care joacă pe sforile trase de marile corporații.
Iar această luptă nu se poate face decît într-un singur mod, printr-o asumare cît se poate de realistă și lipsită de ipocrizie a ieșirii României din Uniunea Europeană, scena frumos decorată cu valori europene (sic!) unde marile corporații își urmăresc nestingherite interesele, în realitate un hîd și nemilos monstru globalist.
În rest, e multă gargară, multă spumă și multă butaforie.





