Iluzii și falsuri deconspirate
Așa o armonie și o fericire nu a mai cunoscut România de pe vremea partidului unic, PCR: toți muncesc cu drag și spor, se luptă pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate, pentru consfințirea statului de colonie săracă și sărăcită al României.
Încă din 2004, de la intrarea României în NATO și pogorîrea influenței americane în mod oficial peste capetele și destinele românilor, toate “alegerile” desfășurate în țara noastră pentru desemnarea celui care să ocupe funcția supremă în stat au fost de fapt niște mascarade sforăitoare, spectacole de sunet și lumini de cel mai odios prost gust.
Ele au fost menite să mascheze realitatea tristă că cetățenilor români le mai este oferit doar dreptul de a accepta Zapciul numit de Washington și că nici nu se pune problema alegerii unui Președinte care să reprezinte interesele naționale.
România și-a cedat de bunăvoie dreptul de a-și finanța investițiile în ce sectoare ale economiei naționale dorește, atît cît dorește, în schimbul unor fonduri iluzorii pe care UE le alocă oricum discreționar, după bunul plac.
După 25 de ani de ”democrație” și ”libertate”, românii au mai fost o dată trași în piept și ei se bucură pentru asta, jubilînd satisfăcuți că niște cozi de topor au pus în funcția supremă a Statului o coadă de mătură.
Neamțul este vestic. Neamțul este european. Neamțul este euro-atlantic. Este Omul din Atlantis.
Dacă vrea, neamțul îl bate pe Superman cu o mînă ținută la spate.
Neamțul este neamț.
Să fie toate aceste fenomene stranii doar un șir inexplicabil de coincidențe bizare? Să comploteze oare Universul, extratereștrii, destinul la bunăstarea și norocul perpetue ale lui Traian Băsescu și ale camarilei jegoase din jurul său?
Prin atitudinea lor generală, de la integrarea în UE și pînă în prezent, prin servilismul maladiv și extirparea oricărei urme de mîndrie în relația cu vesticii cei pricopsiți, în speranța că vor primi resturile de la masa celor bogați, cei mai mulți dintre români s-au dovedit a nu fi altceva decît niște sclavi în casă ai Uniunii Europene.
În cei 25 de ani de ne-capitalism și ne-democrație care au trecut de la Ne-revoluția din decembrie 1989, ne-partidele care formează ne-clasa politică au ajuns să ne-organizeze ne-alegeri.
Venirea lui Klaus Iohannis în jilțul de zapciu de la Cotroceni va însemna reluarea politicii demente de austeritate în România, linia PPE și Comisia Europeană, va repune pe tapet genocidul social pe care UE, Băsescu & comp. l-au declanșat în țara noastră.
În aceste zile, iobagii cei proști și umili se ceartă între ei ce zapciu să aleagă pentru funcția de președinte al statului, amăgindu-se singuri, în ignoranța lor cruntă, că unul sau altul din vechilii străinilor va avea mai multă milă de ei și îi va jepcui cu ceva mai multă blîndețe decît pînă acum.
