Iluzii și falsuri deconspirate
S-a ajuns că Statul nu mai reprezintă societatea, cetățenii, ci corporațiile și Marea Finanță.
Diverși lideri de la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană sau din țările Occidentale au ajuns chiar să spună că o conducere responsabilă este cea care nu urmărește interesele cetățenilor și prin urmare nu trebuie să se țină cont de solicitările și bunăstarea acestora.
Am avut recent ghinionul să deschid televizorul, cu sunetul oprit, pe un canal de știri care transmitea o întrunire electorală a USR PLUS MINUS.
Vai de mine, și dacă i-aș fi văzut pentru prima dată în viață și nu aș fi știut ce le poate pielea, era de ajuns o privire ca să mă convingă să nu votez nici în zece vieți, de acum înainte, cu specimenele alea.
Este de înțeles că tot ce excede sarmalele în foi de varză și piftia din picioare de porc nu intră în sfera competențelor Primului-Ministru, dar cum rămîne cu răspunderea politică?
Românii, ca popor, au ajuns să fie tolerați în propria țară – pentru ei bani nu se găsesc, dreptul la Sănătate, Învățămînt și protecție socială nu îl au, cît despre locuri de muncă în care să nu fie exploatați ca sclavii pe plantații, nici nu se poate pune problema.
Ce noroc pe noi, ce fericire pe românii cei proști, săraci și înapoiați, că s-a găsit cineva care și-a propus, cu orice preț, chiar cu sacrificiul suprem de a deschide gura și a vorbi, să ducă la bun sfîrșit reformarea noastră și transformarea în bine, ca să nu o mai facem de rîs pe coana Europa, acum că ne-a primit, cu atîta bunăvoință, la sînul ei!
În fanatismul lor dement, jihadiștii Al Limba dh’Al Cur au jurat, cu mîna pe portofele, că nu își vor găsi pacea, pînă cînd România nu va fi transformată în Califatul Iohannistan.
