Post-civilizațiaSclavii mutanți

Epidemia de neo-liberalism -V-. Mascarada alegerilor

În 24 din cei 34 de ani ai istoriei post-decembriste România a avut președinte ”de dreapta”, nu se poate plînge nimeni că țara a fost distrusă de ”comuniști”.

Cu toate acestea, discursul public al tuturor ”partidelor” de pe eșicherul politic autohton este în prezent, înaintea prezidențialelor de la sfîrșitul anului, strîns legat de lupta ”cu comunismul” și de frontul comun ce trebuie făcut împotriva ”comunismului”.

DegenerațiiMINISTERUL RE-EDUCARIIPost-civilizația

Poate au zis copiii care fac homeschooling ceva, poate au făcut ceva…

Naziștii au scos în afara legii educația la domiciliu după implementarea Reichsschulpflichtgesetz (Legea privind învățămîntul obligatoriu în Reichul German). Doar că azi tinerii din România nu mai sînt educați ”în spiritul național-socialismului” ci al incluziunii, digitalizării, eco-terorismului și sexului fluid, în general, al ”valorilor europene”.

EXPLOATAREA, ABUZUL SI SARACIA SINT ”CIVILIZATIA” UE!STĂPÎNIREA

Exploatarea, abuzul și sărăcia sînt ”civilizația” UE! -II-

Modul ostentativ în care stăpînul de la Bruxelles l-a pupat părintește pe chelie pe vechilul lor cel mai de încredere, Traian Băsescu, nu este decît o reliefare extrem de grafică a faptului că, în 2009, nu Kovesi, Coldea, Oprea și Andronic l-au păstrat pe tatăl Ebei în funcția supremă a țării, în dauna votului popular.

Stăpînirea străină a făcut-o, adică SUA și UE, la fel ca în 2012, pentru ca Băsescu să poată aplica măsurile demente de austeritate și jaf!

BIRURILE

La Băsescu la poartă, e o pisică moartă…

Corupţia şi birocraţia de proporţii uriaşe trebuia să le rezolve nePreşedintele Băsescu pentru a încuraja investitorii, nu eliminarea a orice fel de drepturi pentru angajaţi. Dealtfel, solicitările mediului de afaceri au fost foarte clare în acest sens, investitorii cerînd măsuri de încurajare de natură fiscală, precum eliminarea impozitării pe profitul reinvestit şi restituirea de TVA şi alte obligaţii datorate de către stat, nu adoptarea unui Cod al Muncii cu prevederi extrase din filosofia exploatatorilor capitalului uman de la început de secol 19.