Suveranism cu lingurița de aur
Să mobilizezi, ca așa-zis partid anti-sistem, într-o țară în care Sistemul face ravagii, doar 6-7% din votul bucureștenilor, e de rîsul curcilor.
Iluzii și falsuri deconspirate
Să mobilizezi, ca așa-zis partid anti-sistem, într-o țară în care Sistemul face ravagii, doar 6-7% din votul bucureștenilor, e de rîsul curcilor.
Bucureștenii nu se pot plînge că nu au ce alege între ranga lui Drulă, bolarzii lui Băluță și stîlpișorii lui Ciucu, toți trei niște demenți care acționează programatic împotriva cetățenilor.
Mucifer a dost numit portărel al coloniei nu să vină cu un program economic, așa cum cred încă unii nebuni, de ieșire din groapa financiară în care tot slugile Stăpînirii străine ne-au băgat.
Ci ca să ducă la bun sfîrșit programul de executare silită a României și a românilor în numele Stăpînirii străine, să cedeze practic pe nimic ce mai poate fi vîndut din ultimele companii, active și resurse naturale ale țării, mai mult, să ajute companiile străine să bage mîna cît mai adînc în buzunarele iobagilor proști și umili de români, care trebuie jupuiți pînă nu mai au ceva ce li se poate lua.
Vrei să faci ceva împotriva imigranților care au inundat deja marile orașe, împotriva susținerii necondiționate și prin orice mijloace, în ciuda tuturor riscurilor și costurilor, a Ucrainei, împotriva marșurilor publice LGBT, împotriva distrugerii sistemului de Învățămînt prin agenda woke, împotriva statului de colonie spoliată de marile puteri al României?
Vrei ca în România cetățenii să fie cei mai importanți și cu companiile multinaționale?
E simplu, mergi la vot.
Da, bă, vreau să ne dea afară din UE!
Da, bă, vreau să ne invadeze rușii!
Revoluție în România înseamnă să rupi lanțurile imperialismului UE, nu să vii la tv acum, dupa al 13-lea ceas, cu imbecilități de genul ”trebuie să vorbim la Briuxăl, că ei nu înțeleg ce se întîmplă la noi”.
În 24 din cei 34 de ani ai istoriei post-decembriste România a avut președinte ”de dreapta”, nu se poate plînge nimeni că țara a fost distrusă de ”comuniști”.
Cu toate acestea, discursul public al tuturor ”partidelor” de pe eșicherul politic autohton este în prezent, înaintea prezidențialelor de la sfîrșitul anului, strîns legat de lupta ”cu comunismul” și de frontul comun ce trebuie făcut împotriva ”comunismului”.
Trist este că oricine ar fi candidat cu un astfel de program și ar fi clamat eliberarea de sub greul jug ”verde” impus de Comisia Europeană, care poate fi resimțit și mai abitir la nivelul deciziilor luate de administrațiile locale, ar fi cîștigat en fanfare cursa electorală.
Dar se pare ca pe nimeni nu interesează asta și există o jegoasă înțelegere secretă de menținere a status-quo-ului, din moment ce nu există contra-candidați care să dea la o parte figurile rocambolești ce au ajuns să conducă marile municipii din România și să facă cetățenilor foarte mult rău.
Doar orbii pot înghiți astfel de anomalii electorale, cum au fost și alegerea lui Culaie, și cele două rînduri de alegeri prezidențiale cîștigate, de fiecare dată la mustață și încălcînd toate evidențele, de Băsescu.
Eu nu aș vota cu Mircea Diaconu nici dacă face ocolul Pamîntului în 80 de zile, la volanul unui ARO 10.