Iluzii și falsuri deconspirate
Diferența între Rebeliunea legionară din 1941 și actuala rebeliune neo-liberală fascistoidă constă în faptul că, în timp ce prima s-a desfășurat în afara instituțiilor statului, fiind repede anihilată, extremiștii de dreapta de azi au penetrat pînă în adîncime Statul român, pe care îl conduc.
Nici nu s-a, scuzați, scuturat, bine politica românească de fosta sa Blondă Supremă, plecată pentru o vreme să aprofundeze tainele veceului turcesc, că o nouă pretendentă a ieșit cu nurii doctrinari la înaintare, parcă mai gureșă, mai contondentă și mai țoapă chiar și decît precedenta.
La 25 de ani de la instaurarea ”democrației”, România trăiește zorii unei crunte dictaturi militare de extremă-dreapta, pe model sud-american, în care cei incomozi sau pur și simplu indezirabili nu sînt plimbați cu avionul, pentru a li se face vînt în gol de la 10.000 de metri, ci sînt doar preumblați un pic pe la DNA, de unde sînt aruncați, fără probe și fără judecată, într-o celulă strîmtă și rece, pe termen nedefinit.
Noul zapciu înscăunat de americani peste moșia lor numită România, Capșună Vodă (pentru apropiați, herr Culaie Ionescu de la Sibiu), a declarat că românii trebuie să fie pregătiți pentru a-și apăra țara de ruși. Amețit de o asemenea lovitură fulgerătoare, Vladimir Putin a simțit că i s-a luat aerul și s-a retras umilit înapoi în scorbură.
În fața acestui pericol uriaș, se ridică însă, precum Afrodita din zeama de gunoi scursă din tomberoanele de pe străzi, un adevărat Făt-Frumos, curajos, aprig, mîndru, drept, cinstit, cu bucle blonde și ochi albaștri, pe nume Băncesu Răzvan.
De parcă doamna Merkel, fie-i augustul nume mult-prea-lăudat, i-a pus pe greci să strîngă cureaua așa, dintr-un moft al dumneaei, pentru că așa i s-a năzărit peste noapte! Nerecunoscătorii ăia de greci nici nu iau în calcul posibilitatea că doamna cancelar s-a gîndit în primul rînd la ei și la binele lor, să îi facă supli și frumoși, pentru că, după cum se știe, grăsimea dăuneaza grav sănătății și nici prea aspectuoasă nu este!
Așa o armonie și o fericire nu a mai cunoscut România de pe vremea partidului unic, PCR: toți muncesc cu drag și spor, se luptă pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate, pentru consfințirea statului de colonie săracă și sărăcită al României.
Deși pînă acum a tot ciripit voios temele preferate ale Stăpînirii străine în România, legate de statul de drept, independența Justiției, finanțarea Armatei cu cît mai multe procente din PIB, șamd, Klaus Iohannis a fost complet mut cu privire la necazurile și suferința iubitorilor de animale care l-au susținut trup și suflet să ajungă Președinte.
Încă din 2004, de la intrarea României în NATO și pogorîrea influenței americane în mod oficial peste capetele și destinele românilor, toate “alegerile” desfășurate în țara noastră pentru desemnarea celui care să ocupe funcția supremă în stat au fost de fapt niște mascarade sforăitoare, spectacole de sunet și lumini de cel mai odios prost gust.
Ele au fost menite să mascheze realitatea tristă că cetățenilor români le mai este oferit doar dreptul de a accepta Zapciul numit de Washington și că nici nu se pune problema alegerii unui Președinte care să reprezinte interesele naționale.
Pînă să fie musulmanii exportatori de teroare în Europa, SUA și UE au fost cele care au exportat fascismul în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
